Marţi, 4 iunie, membrii prezidiului Consiliului Autonomiei Culturale (CAT) s-a întrunit în şedinţă la Cluj. Cu această ocazie au dezbătut prevederile cuprinse în documentele adoptate la al 11-lea Congres UDMR de la Miercurea Ciuc, respectiv modificările din Statutul şi Programul Uniunii. Concluzia finală a întâlnirii a fost că, deciziile Congresului favorizează condiţiile creării autonomiei culturale.

Prezidiul CAT a desemnat priorităţile planului de acţiune al perioadei următoare. În acest sens, se va trece la actualizarea capitolului dedicat autonomiei culturale din proiectul legii cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi vor fi elaborate strategiile pe domenii de specialitate urmând ca, în acelaşi timp să fie planificaţi paşii necesari pentru soluţionarea problemelor concrete, cotidiene. Iar în actualul context legislativ un demers de acest gen poate constitui un pas semnificativ.

„Poate ar fi necesar să regândim unele aspecte ale conceptului nostru, în interesul continuării procesului de dezvoltare”- a declarat secretarul general adjunct al UDMR, Székely István, preşedintele Consiliului Autonomiei Culturale. „La începutul anilor 90 intenţia noastră a fost de a crea autonomia culturală prin prisma implicării societăţii civile. Am considerat atunci că, ei vor prelua acele drepturi garantate de stat, care sunt definitorii în privinţa păstrării identităţii noastre naţionale şi a dezvoltării culturale. Însă nicăieri în Europa de Est, societatea civilă nu şi-a asumat un asemenea rol major, iar una din marile restanţe ale schimbării de sistem continuând să fie procesul de denaţionalizare, câştigarea terenului de către lumile autonome”

Ideile conturate la debutul anilor 90 însă nu au luat în calcul extinderea atribuţiilor pentru administraţiile locale, sporirea autonomiei locale. Acum este deja evident faptul că, viitorul planificabil poate fi bazat doar pe administraţiile locale, pe devotamentul şi puterea de acţiune a acestora. Aici se află puterea noastră, indiferent de culoare politică.      

În interesul înfăptuirii autonomiei culturale trebuie să pornim de la premise reale. Instituţiile administraţiilor locale din Ţinutul Secuiesc pot funcţiona ca instituţii maghiare, iar aceasta este o realitate pe care putem să ne bazăm.

În instituţiile culturale şi ştiinţifice de stat sau ale administraţiilor publice locale, a căror activitate se desfăşoară într-un  mediu interetnic, prezenţa noastră trebuie să fie proporţională cu procentul etnic al localităţii respective. Acest aspect reflectându-se atât structura de program, bugetul instituţiei respective cât şi în cel al organigramei, a structurii de personal. În acest sens ne propunem să evaluăm cât reprezintă acest procent la momentul actual în cazul instituţiilor amintite, iar acolo unde este necesar să acordăm prioritate gestionării situaţiei, cu scopul creării unei sructuri adecvate. O astfel de sarcină trebuie să constituie o prioritate atât pentru reprezentanţii administraţiei publice cât şi pentru cei ai clasei politice.

În mediile interetnice, respectiv în cele din diaspora internă aflate fără reprezentare în administraţia locală, trebuie să consolidăm activitatea acelor organizaţii civile care îşi asumă sarcini culturale. Aceştia, în calitate de purtători ai unor valori importante, necesită mai multă atenţie şi mai mult sprijin din partea noastră decât au beneficiat până în prezent.

În condiţiile actuale, paşi importanţi în sensul creării autonomiei culturale pot fi efectuaţi  doar prin intermediul colaborării la nivel de programe, bazate pe relaţii contractuale între cele trei elemente precum:  instituţiile culturale din Secuime, programele cu caracter maghiar al instituţiilor a căror activitate se desfăşoară într-un mediu interetnic, respectiv instituţiile organizaţiilor civile. Consiliul Autonomiei Culturale se angajează în coordonarea creării acestei relaţii de parteneriat şi colaborare.