Ne apropiem de sfârșitul sesiunii parlamentare de toamnă și este firesc să apară și o moțiune de cenzură. Principiul ”sesiunea și moțiunea” funcționează și în anul 2018, cu mici nuanțe comparativ cu anii precedenți. Această moțiune s-a născut puțin mai greu. Anunțată în prima zi din septembrie și depusă după nenumărate amânări și ocazii ratate, totuși s-a întâmplat în aceste ultime zile. O ocazie bună să vorbim despre guvern, despre activitatea executivului. De altfel, aceasta este și scopul moțiunii: analiza, critica guvernului și încercarea de a înlătura executivul, pe de o parte, apărarea și explicarea activității executivului, pe de altă parte.

Guvernul a adoptat o hotărâre prin care, conform legii propuse de UDMR și adoptate de Legislativ, întreprinderile mijlocii își vor putea plăti, din nou, contribuțiile la administrațiile fiscale din județele în care au înregistrate sediile – a atras atenția liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila.

Deputatul UDMR, Csép Éva Andrea a depus astăzi, 7 noiembrie, în Parlament, un proiect de modificare legislativă prin care s-ar renunța la reglementările discriminatorii în cazul mamelor care dau naștere la mai mulți copii, în ani consecutivi. Proiectul prevede ca, în situațiile în care, un părinte reintră în concediul de îngrijire a copilului în mai puțin de 12 luni față de concediului precedent, suma calculată pentru îndemnizație nu poate fi mai mică decât cuantumul beneficiului primit în timpul primului concediu de maternitate.

Lipsa de încredere este cea mai mare problemă pentru țările membre ale UE. De aceea este nevoie de o reformă, de o resetare a Uniunii Europene, trebuie să vorbim deschis despre problemele existente – a subliniat, astăzi, președintele UDMR, Kelemen Hunor, la conferința „Drumul către Sibiu -  Un pas mai aproape", organizată de reprezentanța Comisiei Europene la București.

Grupul UDMR din Camera Deputaților nu a votat legea pentru combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, care prevede o birocratizare excesivă a funcționării ONG-urilor. Korodi Attila, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, a precizat că proiectul de lege transpune o directivă europeană în sistemul juridic românesc, însă în textul proiectului au fost incluse articole care nu corespund scopului directivei și cu care UDMR nu poate fi de acord.

La cererea UDMR, Guvernul a anulat articolul din Ordonanța ministerială care defavoriza elevii claselor primare din învățământul cu predare în limba minorităților naționale.  Potrivit noii reglementări, învățătorii pot preda din nou elevilor limba română.

”Demisia este singura decizie corectă a Ministrului Educației.  Este obligatoriu să își asume consecințele măsurilor sale nechibzuite  și total  neadecvate din punct de vedere profesional, prin care  a provocat confuzie pentru zeci de mii de elevi, cadre didactice și părinți. În lipsa unor argumente profesionale raționale, articolul din Ordonanța simplă care reglementează predarea limbii române poate fi considerat rezultatul unei decizii extrem de imprudente. Prin urmare așteptăm ca Guvernul să soluționeze corect această problemă, în ședința de astăzi”, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor după demisia ministrului educației.

După ce ministrul Educației nu s-a consultat cu UDMR în  cazul a două teme majore extrem de importante pentru comunitatea maghiară – predarea limbii române în clasele primare și decizia comasării UMF cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, decizie  publicată într-o anexă la o hotărâre de Guvern –  considerăm că ministrul ar trebui să fie revocat din funcția de conducere a Ministerului Educației – a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, după întâlnirea de vineri a Consiliului Permanent al Uniunii.

UDMR cere electoratului să-și exercite dreptul democratic, să participe la referendum și să voteze fiecare, conform conștiinței – a subliniat președintele UDMR, Kelemen Hunor, în urma întâlnirii de vineri a Consiliului Permanent al Uniunii.

Grupurile UDMR vor acționa, și în această sesiune parlamentară, pentru administrații locale puternice, pentru reducerea birocrației și pentru adoptarea mai multor măsuri de descentralizare. Politicienii UDMR au stabilit, ca prioritate, implementarea în cât mai scurt timp a noului Cod Administrativ, deja adoptat de Parlament și care așteaptă avizul CCR. Datorită propunerilor de modificare inițiate de UDMR, noul pachet de legi conține o serie de prevederi care eficientizează activitatea administrațiilor locale și județene, dar garantează și drepturile lingvistice în raport cu autoritățile pentru cetățenii care aparțin unei minorități naționale.

Parlamentul a adoptat astăzi o nouă lege care reglementează funcționarea administrației publice din România. Actul normativ prevede o descentralizare mai accentuată a administrației, și conține prevederi conform cărora instituțiile publice ar trebui să acorde o atenție sporită aplicării drepturilor lingvistice, prevăzute și în numeroasele acorduri internaționale ratificate de România. Proiectul de lege adoptat a fost modificat și îmbunătățit semnificativ în timpul lucrărilor din Comisia de specialitate, UDMR având o contribuție esențială la versiunea legii votată astăzi. După cinci luni, ca rezultat al unei dezbateri reale, democratice în Parlament, legislativul a adoptat noul Cod administrativ – a declarat marți, 9 iulie, liderul grupului UDMR din Camera Deputaților, Korodi Attila.

Liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, a vorbit în această dimineață la RFI despre eventuala suspendare a șefului statului, poziția UDMR în această privință, dar și despre noul Cod administrativ, care vizează o descentralizare reală a administrației publice în România și garantarea drepturilor lingvistice pentru minorități. 

„Senatul a adoptat, în calitate de Cameră decizională, propunerile noastre, care întăresc rolul preventiv al Curții de Conturi și, astfel, contribuie la creșterea eficienței, rapidității și legitimității cheltuirii banilor publici. La inițiativa noastră, Curtea de Conturi va formula recomandări și îndrumări cu privire la modul în care autoritățile locale ar trebui să se ocupe de gestionarea și utilizarea fondurilor publice. Astfel, se vor putea elimina neînțelegerile și greșelile cauzate de interpretabilitatea legilor, dar se va accelera și procedura achizițiilor publice și implicit a  investițiilor publice. Întrucât proiectul de lege care reglementează funcționarea Curții a fost supus votului în Senat, însoțit de amendamentele UDMR, reprezentanții Uniunii au susținut adoptarea noului act normativ”, a subliniat Cseke Attila, liderul grupului UDMR din Senat, joi, după votul final din plen.

“UDMR nu a susținut proiectul de lege privind modificarea Codului Penal în forma înaintată plenului Senatului. Susținem, în continuare, că forma actuală a legii este cel puțin perfectibilă și că, de ani de zile, este nevoie de o modificare a acesteia, pentru că prevederile conținute în deciziile Curții Constituționale și directivele europene privind prezumția de nevinovăție trebuie să se regăsească în noul Cod Penal. Proiectul de lege dezbătut astăzi, însă, deși conține o serie de modificări în acest sens, ar introduce și unele măsuri cu care nu putem fi de acord, iar din acest motiv nu am susținut astăzi, în plenul Senatului, proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal”, a declarat liderul grupului UDMR din Senat, Cseke Attila, după votul din plen.

Parlamentarii UDMR nu au susținut modificarea articolului privind abuzul în serviciu din Codul Penal, dezbătut în Comisia specială, prin introducerea unui prag valoric. Reprezentanții UDMR în această Comisie au precizat că o modificare a Codului Penal este necesară, dar trebuie bine gândită și trebuie luate în considerare și propunerile organizațiilor profesionale.

Moțiunea de cenzură de săptămâna trecută și așteptările Uniunii Europene au fost temele principale abordate de președintele Uniunii Kelemen Hunor în dezbaterile din cadrul taberei politice organizate în acest weekend de MIÉRT și UDMR, în localitatea Subcetate din județul Harghita. Liderul Uniunii a subliniat faptul că, în loc să se ducă o luptă permanentă pentru putere, ar trebui să se vorbească despre viitor, să prezentate soluții la problemele cu care se confruntă societatea.

”Moțiunea de cenzură este o instituție constituțională, un instrument important nu doar pentru controlul activității Guvernului, dar și pentru schimbarea unei majorități legitime și consolidate, formate în urma alegerilor parlamentare. Moțiunea de cenzură este un instrument extrem de serios prin care, în perioada dintre două alegeri parlamentare, se poate da o nouă direcție prezentului și, mai ales, viitorului, un instrument care poate schimba chiar soarta societății. Ultima dată s-a întâmplat în 2012.

Deputații UDMR au votat, luni, în favoarea unui nou Cod de procedură penală, constituțional și elaborat în spirit european. Camera inferioară a Parlamentului, în calitate de for decizional, a adoptat propunerea legislativă. Prevederile noului Cod asigură procese corecte și mai transparente în instanțele de judecată și introduc măsuri pentru garantarea drepturilor lingvistice în timpul procedurilor din justiție.