Parlamentare 2008 - Program alegeri

VI. ÎNVĂŢĂMÂNTUL, CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ, CULTURA, BISERICILE, ORGANIZAŢIILE NEGUVERNAMENTALE

Practica autonomiei personale poate oferi condiţii favorabile dăinuirii comunităţii maghiare din România chiar şi în societatea informaţională a secolului XXI, bazată pe cunoştinţe. Garanţia modernizării şi competitivităţii noastre viitoare este crearea unei reţele instituţionale moderne şi funcţionale la nivel de mare calitate în sectoarele care stau la baza construcţiei noastre sociale în învăţământ, ştiinţă, cercetare şi cultură. UDMR doreşte să realizeze strategia unică de dezvoltare necesară construirii acestui sistem prin iniţiative şi planuri
de acţiuni bazate pe următoarele principii fundamentale:

Iniţiative politice
1. Condiţia practicării autonomiei personale este adoptarea, de către Parlament, a Proiectului Legii Minorităţilor. În noul ciclu parlamentar, Uniunea va continua să insiste asupra adoptării acestei legi. Integrarea în lege a dreptului la fondarea instituţiilor este extrem de importantă, pentru că acesta este mijlocul măririi numărului instituţiilor educaţionale, culturale şi de cercetare.
Avem sarcina de a participa la elaborarea Strategiei Naţionale Educaţionale reprezentând interesele speciale ale educaţiei minorităţilor.
2. Una dintre cele mai importante obligaţii politice ale comunităţii noastre în următoarea perioadă este participarea eficientă în elaborarea şi adoptarea unui pachet de legi ale învăţământului care să prevadă reforma sistemului educaţional public şi superior şi să elimine toate formele de discriminare negativă.

3. Uniunea este pentru noua lege a teatrelor prevăzând reforma instituţiilor noastre profesionale de cultură, oferind posibilitatea de a răspunde adecvat provocărilor prezentului.

4. Sub semnul descentralizării şi al subsidiarităţii, UDMR insistă asupra elaborării metodelor care, în vederea alcătuirii celui mai sustenabil sistem posibil, facilitează stabilirea unor parteneriate între autorităţi locale şi instituţiile din domeniul educaţiei şi al culturii.

5. Reprezentanţa noastră luptă în continuare pentru extinderea cadrelor învăţământului pentru ceangăii-maghiari, respectiv pentru înfiinţarea unor instituţii ceangăi-maghiarie independente.

6. Realizarea programului UDMR este posibilă doar prin efortul comun al societăţii maghiare din România, respectiv cu transpunerea lui în ofertă electorală concepută în limbajul faptelor concrete. Cuvântul-cheie al noului ciclu parlamentar este parteneriatul. Uniunea are sarcina de a activa în cooperare cu societatea civilă, cu toate forţele de construcţie socială pentru elaborarea statutului comunităţii auto-guvernante, garantat prin lege.

Învăţământul public. Şcoala secolului XXI.

Politica noastră educaţională trebuie să reprezinte în continuare voinţa de independenţă cu obiectivul realizării unui sistem educaţional în limba maternă bazat pe autoguvernare şi integrat în sistemul instituţional al spaţiului educaţional european, în toate domeniile, formele de învăţământ, şi la toate nivelurile.

În cursul alcătuirii unei reţele de şcoli maghiare adaptate la cerinţele secolului XXI, ne confruntăm cu provocările reformei în învăţământ anunţate sub semnul descentralizării şi cele cauzate de anumite procese demografice.

Structura învăţământului public trebuie să corespundă noilor cerinţe ale pieţei forţelor de muncă. Pornind de la schimbările sesizate în ultimii ani, susţinem extinderea învăţământului profesional în limba maghiară.
 
În domeniul reformelor, reprezentanţa noastră parlamentară insistă asupra modificării legilor şi a introducerii noilor reglementări prin care:

• Se extinde autonomia instituţională în devenire;
  
• Sistemul instituţional centralizat al statului se descompune treptat;
  
• La toate nivelele în învăţământul public să avem posibilitatea de a preda toate materiile în limba maternă iar copii noştri să îşi însuşească cunoştinţe de limba română pe baza programei şcolare speciale elaborat şi propus de către noi, care ia în considerare caracteristicile specifice ale limbii maghiare.
  
• În cazul comunităţilor naţionale, educaţia copiilor de 1-3 ani să se facă exclusiv la creşe şi grădiniţe cu predare în limba maternă a copiilor;
  
• În fiecare regiune unde acest lucru este necesar, să se asigure învăţământul în limba maternă pentru copiii cu dizabilităţi;
  
• Noul sistem de finanţare introdus în învăţământul public va conţine şi finanţări corective şi complementare menite să acopere cheltuielile suplimentare legate de învăţământul pentru minorităţi;
  
• Competenţele de conducere în educaţie vor fi delegate autorităţilor locale şi conducerilor instituţiilor;
  
• Validând principiul subsidiarităţii creşte abilitatea de validare a intereselor a reprezentanţilor societăţii locale (autoritate locală, părinţi, elevi, şcoli, biserici, etc.) ceea ce însemnă că vor avea un cuvânt de spus în privinţa şcolilor;
  
• În diasporă se pot crea centre şcolare maghiare micro-regionale funcţionând în sistem de colegiu (cu autocare, cămin şi cantină) finanţate preponderent din fonduri bugetare.
  
• Comunitatea maghiară din România trebuie să beneficieze de fonduri din bugetul central şi local destinate acoperirii nevoilor din domeniul învăţământului şi al culturii, conform procentajului său demografic;
  
• Autorităţile locale să fie capabile să coopteze sume din ce în ce mai mari din programele operative ale Uniunii Europene şi din alte fonduri unionale sau naţionale.
  

Având în vedere indicatoarele demografice negative, şi noua metodă de finanţare bazată pe efectivul de copii/elevi (conform căreia unităţile şcolare cu efectivul sub 200 şi grădiniţele cu efectivul sub 100 nu sunt viabile) trebuie să regândim reţeaua noastră de şcoli în aşa fel încât nici un elev maghiar să nu fie nevoit să se înscrie la o şcoală cu altă limbă de predare.

Uniunea recomandă alcătuirea unei reţele micro-regionale de şcoli, cu luare în considerare a următorilor factori: poziţia geografică a localităţilor, accesibilitatea lor şi reţeaua de drumuri publice, caracteristicile reţelei de învăţământ existente, caracteristicile generale ale localităţilor şi potenţialul de finanţare a autorităţilor locale.

UDMR va face totul să fim câştigători ai noului sistem. Totodată Uniunea sprijină activitatea fundaţiilor în serviciul învăţământului în vederea alcătuirii infrastructurii necesare în micro-regiuni (colegii, autocare şcolare, sistem de burse).

Învăţământul superior

Din pricina schimbărilor demografice, în următorii patru ani sistemul de învăţământ superior se va modifica în mod considerabil. Este important ca această modificare să se producă prin dialogul continuu al universităţilor şi a celor implicaţi în învăţământ, şi pe lângă efectele pieţei, să fie luate în considerare şi punctele de vedere principiale care fundamentează societatea zilei de mâine.

Prin aderarea la Uniunea Europeană învăţământul superior maghiar din Transilvania se află într-o situaţie nouă, de importanţă istorică. Supravieţuirea învăţământului superior maghiar din Transilvania depinde de competitivitatea şi abilitatea de asumare a acestuia. Sprijinim reforma învăţământului superior pe baza Declaraţiei de la Bologna care favorizează alcătuirea unui sistem european de învăţământ superior integrabil şi asigură libera circulaţie între universităţi, respectiv integrarea studiilor parţiale efectuate peste hotare în sistemul instituţional românesc.

UDMR consideră o sarcină importantă înfiinţarea unei universităţi independente de stat în limba maghiară cu centrul la Cluj. Totodată insistăm asupra creării condiţiilor care să asigure independenţa în decizii, structurală şi financiară a liniilor maghiare de învăţământ superior existente, întărirea structurilor existente, stabilirea autonomiei interne, crearea sistemului de facultăţi maghiare la Universitatea Babeş-Bolyai, întărirea învăţământului maghiar la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Trebuie să extindem învăţământul în limba maternă la mai multe instituţii de învăţământ superior din Transilvania care pot deveni elemente ale unei reţele transilvănene de învăţământ superior în limba maghiară acoperind toate domeniile profesionale.

Sprijinim alcătuirea unor noi linii de învăţământ în limba maghiară la Târgu Mureş (Universitatea Tehnică Petru Maior), Cluj-Napoca (Academia de Muzică Gheorghe Dima), la Universitatea Tehnică din Cluj, la Academia de Arte Vizuale Ion Andreescu, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară. Ca un prim pas, la aceste instituţii trebuie să asigurăm însuşirea limbajului profesional şi în limba maghiară, paralel cu crearea statutelor independente pentru cadre didactice.

O sarcină importantă este sprijinul şi dezvoltarea reţelei de instituţii private de învăţământ superior în limba maghiară. Formele de învăţământ de stat şi privat sunt complementare, asigurând o ofertă completă a învăţământului superior în limba maternă. Sprijinim funcţionarea şi dezvoltarea Universităţii Sapientia, rezolvarea problemelor acesteia în domeniul acreditărilor. Trebuie să traducem în practică posibilitatea oferită de legea învăţământului, conform căreia statul poate să preia o parte a finanţării instituţiilor de acest fel.

Ştiinţa şi cercetarea

Conform năzuinţelor României după aderarea la UE, respectiv în interesul dezvoltării economice sustenabile, UDMR insistă ca cercetarea ştiinţifică să fie considerată o prioritate şi să beneficieze de finanţare bugetară adecvată în conformitate cu standardele europene.

Pentru eficacitatea şi performanţa cercetării ştiinţifice din România, UDMR susţine rezervarea procentului de unu la sută din venitul naţional brut pentru cercetare ştiinţifică, inovaţie şi dezvoltare. În consecinţă în cadrul bugetului se va mări procentajul cheltuielilor pentru cercetare şi dezvoltare.

Dorim să încurajăm cooptarea surselor financiare europene pentru finanţarea unor programe naţionale de cercetare, în special în instituţiile unde există maghiari în rândul angajaţilor.

Pentru aceasta este necesară reorganizarea instituţională a cercetării ştiinţifice şi asigurarea unor posibilităţi financiare considerabil mai largi. Totodată susţinem integrarea în reţelele de cercetare susţinute de companii private naţionale şi internaţionale. Obiectivul nostru este ca comunitatea maghiară din Transilvania să fie competitivă în Europa unită.

Învăţământul superior şi cercetarea sunt inseparabile. Insistăm, aşadar, asupra integrării mai intense a acestora, îmbunătăţirea condiţiilor cercetării ştiinţifice practicate la universităţi atât din punct de vedere juridic cât şi financiar.

Iniţiem crearea unor parcuri de cercetare, dezvoltare, tehnologie în raza de atracţie a Universităţii Sapientia (Tuşnad, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, Sfântu-Gheorghe).

Sprijinim prin exploatarea particularităţilor noastre culturale desfăşurarea unor programe în cooperare cu instituţii de învăţământ superior din Ungaria şi Europa.

Obiectivul primordial al comunităţii maghiare din România este menţinerea în ţară al celui mai pregătit grup al intelectualităţii maghiare , iar principalul mijloc în acest sens este instituţionalizarea cercetării ştiinţifice, respectiv asigurarea egalităţii de şanse în institutele de cercetare. Pentru acestea, UDMR urmăreşte o strategie la multiple nivele:

a. Pentru continuarea tradiţiilor noastre trebuie să asigurăm posibilitatea cercetării unor teme de interes specific maghiar în institutele de cercetare româneşti de finanţare bugetară, respectiv angajarea adecvată (conform procentajului demografic) a cercetătorilor maghiari. În institutele de cercetare însărcinate cu probleme specifice minorităţilor insistăm asupra creării unor departamente cu autonomie financiară şi operaţională în cadrul Academiei Române şi al institutelor de cercetare subordonate ministerelor.

b. La universităţile private şi de stat în limba maghiară solicităm extinderea condiţiilor instituţionale ale cercetării ştiinţifice, ca un imperativ al îmbunătăţirii nivelului învăţământului superior în limba maghiară în corelare cu întărirea autonomiei învăţământului superior de stat în limba maghiară.

c. Pentru continuarea tradiţiilor specifice în cercetare ale maghiarilor din România şi pentru implementarea strategiilor noastre autonome de politică a ştiinţei este importantă întărirea instituţionalizării cercetării ştiinţifice efectuate în cadrul unor organizaţii profesionale şi fundaţii. UDMR este conştient că sfera civică maghiară din România asigură cadrele cele mai potrivite pentru cultivarea unor domenii specifice de cercetare. UDMR face eforturi pentru asigurarea finanţării muncii de cercetare solicitând atât părţii române cât şi celei ungare să sprijine cauza cercetării ştiinţifice maghiare din România din fonduri bugetare, şi insistă asupra accesului real al cercetătorilor maghiari din România la sursele Uniunii Europene prin construirea unui
cadru instituţional adecvat. În cercetarea domeniilor specifice referitoare la comunitatea maghiară insistăm asupra cooperării cu Academia Ungariei şi cu alte institute de cercetare din Ungaria.

Cultura

În ultimii ani, în domeniul culturii am creat un fundal instituţional maghiar multicolor şi valoros, urmează ca acesta să fie consolidată. În cazul instituţiilor culturale susţinute de autorităţile locale este esenţială creşterea calităţii şi a eficienţei, iar instituţiile din sfera civică trebuie integrate în reţele, asigurând totodată instruirea profesională continuă a colaboratorilor.

Trebuie să integrăm puterea creatoare de valori a culturii noastre regionale în circulaţia globală a valorilor. Lumea nu vrea să ştie ce am preluat noi din valorile universale, ci este curioasă să vadă, ce am reuşit să adăugăm la ele.

Această viziune poate deveni strategia noastră de acomodare. Multiculturalitatea a devenit o valoare europeană. Trebuie să ne asumăm propria cultură, recipientul identităţii noastre. Patrimoniul nostru cultural naţional, cultura scrisă (scriitori, poeţi, case de editură, presa, bibliotecile), arta plastică (artişti, galerii, studiouri), artele scenice (teatre, operă, orchestre filarmonice, film, ansambluri de dans), arhitectura (restaurare, proiectare), arta populară creează şi păstrează la rândul lor o cultură a tuturor maghiarilor, imună la efectele nocive ale timpului şi politicii. Politica culturală adoptată de Uniune ocroteşte această cultură prin realizarea unui cadru de drept public pentru funcţionarea ei şi îşi propune să antreneze un sistem de fundaţii care să ofere condiţii de viaţă decente artiştilor noştri şi să sprijine lansarea generaţiilor viitoare de artişti.

Reprezentanţa parlamentară a UDMR susţine principiul finanţării sectorului cultural din fonduri bugetare, ca o condiţie a competitivităţii în procesul de integrare europeană.

Managementul culturii exercitat de autorităţile locale, respectiv instruirea continuă a colaboratorilor în domeniul alcătuirii documentaţiei proiectelor sunt aspecte de importanţă mărită. Pentru creşterea veniturilor locale, încurajăm corelarea activităţii autorităţilor locale în vederea implementării unor proiecte naţionale în domeniul turismului cultural. Asemenea proiecte pot fi traseele denumite „Petőfi în Transilvania”, „Drumul sării” sau „Patrimoniul nostru cultural”.

În activitatea sa de organizare socială, Uniunea se bazează pe cooperarea păturilor de mijloc ale societăţii, asumarea unui rol social sporit de către membrii acestora. Uniunea susţine iniţiativele care vizează alcătuirea unei infrastructuri culturale aflate în proprietatea sau gestiunea comunităţii, cum ar fi reţeaua de Case Maghiare, muzee rurale, centre informaţionale civice regionale, colecţii publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică).

Legea arhivelor trebuie modificată în aşa fel încât sistemul arhivelor să funcţioneze după principiul descentralizării, iar pe lângă arhive ale statului să existe şi arhive private sau bisericeşti, şi în al treilea rând, să fie angajat personal de etnie minoritară în arhive în raport cu cantitatea materialului arhivat în limba
acestor etnii, în al patrulea rând, ca aceste materiale să fie într-adevăr accesibile aşa cum acest lucru este prevăzut în legile referitoare la dreptul la informaţie, respectiv la ocrotirea datelor personale.

Susţinerea rolului social asumat de biserici

Cultele religioase maghiare, pe lângă rolul lor nativ, sunt în mod tradiţional organizaţii sociale şi de păstrare a limbii materne ale comunităţii maghiare din Transilvania, factori de cooperare pe o paletă largă, cu care UDMR doreşte să menţină un contact permanent. Cooperarea continuă este foarte importantă în vederea alcătuirii unor strategii comune şi a unor programe de organizare socială.

UDMR este în egală măsură deschis către toate bisericile, respectând libertatea conştiinţei membrilor acestora. Totodată susţine respectarea deplină a libertăţii religiei şi a conştiinţei, respectiv respectarea autonomiei bisericiilor.

UDMR insistă ca pentru bisericile recunoscute de stat să se creeze posibilitatea organizării, respectiv finanţării din bugetul central şi din bugetele locale a unui sistem de educaţie care să cuprindă toate formele şi nivelele de învăţământ.

UDMR susţine doleanţa ceangăilor maghiari din Moldova îndreptată spre introducerea serviciilor pastorale şi educaţiei religioase în limba maghiară pe teritoriului Episcopatului Romano Catolic de la Iaşi.

Uniunea noastră susţine iniţiativa bisericilor maghiare în alcătuirea unor sisteme instituţionale caritative (case de bătrâni, cămine pentru copii, colegii) şi insistă ca aceste instituţii să fie sprijinite financiar din fonduri bugetare.

La nivelul guvernului şi al legislativului, UDMR insistă asupra următoarelor:

• subvenţia de stat parţială şi adecvată acordată cultelor recunoscute;
  
• recunoaştere ca zi liberă a sărbătorilor bisericilor recunoscute;
  
• sprijinul financiar bugetar al lucrărilor de menţinere şi renovare a monumentelor ecleziastice, în proporţie cu valoarea istorică a acestora, respectiv valoarea lor arhitecturală.
  

Sarcini în funcţionarea sistemului propriu de instituţii civice

UDMR consideră că organizaţiile sociale civice au un rol însemnat în funcţionarea instituţională a culturii noastre, în reproducerea intelectualităţii, în încurajarea creării unor comunităţi competitive, cu putere economică, în participarea la finanţarea domeniului cultural.

În consecinţă:

• încurajează fondarea unor asociaţii şi fundaţii în toate localităţile locuite de maghiari având ca scop susţinerea şi rezolvarea intereselor comunităţii locale, crearea unei societăţi civice competitive;
  
• prin reprezentanţii săi în fundaţii publice şi în fundaţiile fondate de către Uniune, UDMR susţine crearea unui sistem de finanţări bazat pe proiecte cu scopul asigurării funcţionării unor uniuni profesionale cu personalitate juridică, de competenţă naţională şi un rol în operarea instituţională a culturii;
  
• la elaborarea strategiilor fundaţiilor, UDMR susţine iniţiativele pentru crearea unei infrastructuri culturale în proprietatea propriei comunităţi şi menite să ajute instituţionalizarea culturii maghiare, cum ar fi reţeaua de Case Maghiare, muzee rurale, centre informaţionale civice regionale, colecţii publice (arhive, biblioteci, colecţii de artă plastică);
  
• Uniunea se străduieşte să creeze condiţii favorabile muncii de creaţie pentru artiştii noştri şi oamenii de ştiinţă de renume.
  
• Insistăm ca prevederile referitoare la folosirea limbii materne din Legea administraţiei publice să fie completate cu obligativitatea restaurării inscripţiilor şi denumirilor originale ale memorialelor şi locurilor de pelerinaj tradiţionale, iar numele străzilor să reflecte denumirile tradiţionale, respectiv trecutul istoric al aşezărilor.
  

Cultura noastră este parte integrantă a culturii naţionale maghiare. Susţinem utilizarea liberă a simbolurilor noastre naţionale, pe lângă cele ale statului nostru, cu ocazia sărbătorilor, evenimentelor comunităţii noastre. Insistăm asupra stabilirii unui sistem de relaţii între instituţiile maghiare culturale de pretutindeni
şi din Bazinul Carpatic. Un mijloc excelent în acest sens este stabilirea relaţiilor de instituţii înfrăţite. Susţinem integrarea capacităţilor creative de valori spirituale ale regiunilor locuite şi de către maghiari în cultura maghiară universală, pentru creşterea competitivităţii universale naţionale, prin alcătuirea reţelei de Institute de Cultură din Bazinul Carpatic. Insistăm asupra finanţării acestui obiectiv din bugetul instituţiilor de interes naţional ale Fondului „Szülőföld”.