Parlamentare 2008 - Program alegeri

II. ECONOMIE ÎN DEZVOLTARE CONTINUĂ

Obiectivele socio-politice ale programului economic al UDMR :

• creşterea considerabilă a nivelului de viaţă, îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi a calităţii vieţii cetăţenilor;
  
• creşterea numerică şi întărirea păturii mijlocii;
  
• reducerea sărăciei şi a emigraţiei, îmbunătăţirea posibilităţilor de ascensiune socială.
  

Toate acestea necesită o economie de piaţă funcţională şi aflată în dezvoltare sustenabilă, respectiv o politică economică corelată cu sensibilitatea socială şi nivelul de toleranţă al societăţii.

Uniunea Democrată Maghiară din România urmăreşte următoarele principii fundamentale:

• reducerea continuă a rolurilor economice ale statului (la nivel central şi local);
  
• reprimarea economiei negre şi celei gri;
  
• crearea mediului propice spiritului de întreprinzător;
  
• asigurarea egalităţii în şanse pentru întreprinzători în participarea lor la transformarea vieţii economice, la activităţile economice la nivel local şi naţional, pe baza principiului competenţei şi a competitivităţii;
  
• distribuirea fondurilor destinate dezvoltării economice printr-un sistem de proiecte transparent;
  
• dezvoltarea infrastructurală şi economică a teritoriilor locuite de către maghiari, în special a Secuimii;
  
• stabilirea unei politici bugetare care să ofere suport real comunităţilor minoritare şi autorităţilor locale
  

Atribuim importanţă specială utilizării resurselor de energie alternative – soare, apă, vânt, apă termală, plante energetice – iniţierii unor programe la nivel naţional şi alcătuirii nemijlocite a cadrului legislativ necesar. (până în anul 2010, energia electrică obţinută din resurse alternative să acopere 33% a consumului naţional brut de energie electrică). Toate acestea înlesnesc reducerea emisiei de gaze, care duc la schimbări climaterice.

Insistăm asupra integrării strategiei energetice a ţării în programele pe termen mediu şi lung în formare la momentul de faţă în întreaga Europă.

În vederea creşterii competitivităţii economiei sprijinim accesul întreprinderilor la piaţa europeană şi internaţională. Încurajăm investiţiile externe în aşa fel încât dezvoltarea companiilor multinaţionale să nu intre în conflict cu bunăstarea furnizorilor locali.

Insistăm asupra întăririi economiei locale şi asupra cooperării instituţionale şi parteneriale între autorităţile locale şi sfera întreprinzătorilor. Susţinem întreprinderile înfiinţate în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Produsele autohtone vor fi competitive pe pieţele externe
doar prin calitate excelentă, imagine specială şi brand caracteristic. Având în vedere toate acestea, susţinem în continuare programele menite să sprijine sectoarele cu potenţial în domeniul exportului.

Întreprinderi mici şi mijlocii competitive

Este important ca întreprinderile mici şi mijlocii, potenţiale motoare cele mai importante ale economiei româneşti, să treacă cu succes testul competiţiei de pe piaţa europeană.

În domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii, susţinem următoarele măsuri:

• crearea unui mediu propice întreprinzătorilor. UDMR insistă asupra modificării legii referitoare la stabilirea şi dezvoltarea IMM în aşa fel încât procentajul resurselor financiare destinate susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii din produsul naţional brut să crească de la 0,2% la 0,4%, iar condiţiile accesului IMM la finanţare să se îmbunătăţească prin extinderea rolului şi diversificarea mijloacelor Fondului Naţional de Garanţie (fond de riscuri, cofinanţare);
  
• simplificarea reglementărilor privind întreprinderile mici şi mijlocii, reducerea birocraţiei aferente prin identificarea şi suspendarea a cel puţin 25 de autorizaţii redundante, stabilind astfel un sistem administrativ eficient;
  
• crearea unui tip de administraţie care să favorizeze funcţionarea de zi cu zi a întreprinderilor mici şi mijlocii;
  
• facilitarea accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la piaţa comună europeană.
  
• Conform politicii IMM a Comisiei Europene iniţiem elaborarea unui nou document strategic pentru perioada 2009-2013, insistăm asupra pregătirii
  
• în timp util a legii reglementând introducerea Directivei Serviciilor (CEE 2006/123);
  
• modificarea legii nr. 1/2005 privind cooperativele.
  

Pentru turismul din Transilvania

Turismul se află printre sectoarele cu cel mai mare potenţial de creştere şi de creare a locurilor de muncă. Exploatarea bogăţiilor naturale, afirmarea patrimoniului cultural al ţării şi în special al Transilvaniei trebuie efectuată pe baza unei strategii adecvate şi a unei concepţii de dezvoltare bine gândite. Produsele
autohtone vor fi competitive pe pieţele externe doar prin calitate excelentă, imagine specială şi brand caracteristic. Insistăm asupra conceperii şi prezentării în Uniunea Europeană a brandului transilvănean. De asemenea, dorim să popularizăm tradiţiile şi obiceiurile ardeleneşti. În acest program produsele
specifice transilvănene au dreptul la un rol adecvat. Prin aceste produse va creşte contribuţia judeţelor transilvănene, în special celor din Secuime şi din centrul Transilvaniei, la comerţul extern al ţării.

Resursele bugetare ale turismului trebuie folosite în primul rând pentru dezvoltări ale infrastructurii şi locaţiilor atractive deservind turistica. Insistăm asupra elaborării unui sistem de sprijin al turismului rural prin următoarele mijloace: marketing şi stabilirea unei reţele de vânzări, încurajarea seminarelor
profesionale, elaborarea unor sisteme de taxe, credite şi garanţii favorabile, simplificarea sistemului de autorizare.

Sistemul de sprijin al turismului medical, recreaţional, de tineret şi pentru vârstnici va fi elaborat în aşa fel încât angajatorii să fie în măsură să deducă din venitul lor impozabil contravaloarea biletelor de vacanţă acordate angajaţilor.

În interesul dezvoltării turismului este importantă extinderea educaţiei profesionale în domeniul industriei hoteliere, respectiv stabilirea unor sisteme statistice şi informaţionale accesibile, de încredere şi unice pentru domeniul turismului.

Obiectivul nostru este popularizarea europeană a ospitalităţii maghiare din România. Prin dezvoltarea rapidă a infrastructurii de transport, prin diferite reduceri pentru investiţii şi garanţii de credit dorim să sprijinim dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în domeniul turismului şi creşterea competitivităţii lor.

Agricultură, silvicultură, dezvoltare rurală

Pentru asigurarea unui nivel de trai acceptabil pentru locuitorii zonelor rurale este nevoie de o strategie agrară ştiinţific elaborată, fiabilă şi independentă de tendinţele politice perene. Obiectivul acestei strategii este ca gospodăritul să devină calculabil şi profitabil, iar satul să îşi recâştige puterea de a-şi păstra populaţia.

În această privinţă este necesară:

• integrarea treptată a agriculturii într-un program complex de dezvoltare rurală, în care producţia este completată de îndeplinirea unor sarcini legate de protecţie a mediului înconjurător, cu protecţia valorilor ecologice ale peisajului în aşa fel încât noile obligaţii să ofere concomitent şi o sursă de venit;
  
• elaborarea, pe baza prevederilor politicii agricole comunitare ale UE, a unui sistem de sprijin diferenţiat, aplicabil pe teritoriul României;
  
• transformarea sistemului de sprijin bugetar al sferei agricole în aşa fel încât să devină controlabil şi auditabil (conformitate WTO şi UE);
  
• introducerea unui sistem de sprijin pentru proiecte mai simplu, transparent, just şi bazat pe programe anunţate în timp util în aşa fel încât organizaţiile neguvernamentale să beneficieze de informaţii, consultaţii şi opinii legate de finanţări;
  
• reînnoirea radicală a sistemului instituţional învechit al managementului în agricultură, crearea unor servicii de gospodărire şi administrare pentru sate;
  
• introducerea unui nou sistem de reglementare a pieţei, din care să rezulte securizarea vânzărilor şi a profitului în cazul produselor agricole de caracter definitoriu. Introducerea unui sistem intervenţional de achiziţii bazat pe reglementările UE;
  
• aplicarea regulilor şi limitărilor de dobândire a proprietăţii, aplicate cu succes în unele state membre ale UE. Cele mai importante în acest sens sunt domiciliul în localitate, practicarea activităţii agricole, calificarea profesională şi considerarea intereselor locale;
  
• garantarea dreptului la proprietate, protejarea integrităţii proprietăţii, elaborarea condiţiilor pentru comasare, schimb de pământ, achiziţia terenului agricol, chiria terenurilor agricole, structura raţională a terenului agricol;
  
• în finanţarea agriculturii este imperativă dezvoltarea tehnicilor de creditare ale sistemului financiar, modernizarea sistemelor de finanţare, lărgirea gamei de creditare, simplificarea procedurilor administrative birocratice, crearea unui fond de stat pentru garanţii;
  
• în vederea minimalizării riscurilor naturale ale producţiei agricole, stabilirea unui sistem de ameliorare a pagubelor cauzate de catastrofe naturale, asigurarea anuală a resurselor necesare pentru acest scop prin stabilirea unui fond separat de urgenţă;
  
• reforma evidenţei cadastrale, indispensabilă pentru vânzarea şi achiziţionarea terenurilor, pentru evidenţa acestora în conformitate cu parametri de calitate, pentru stabilirea preţului pe piaţă a unor loturi, pentru finanţarea adecvată a producţiei agricole;
  
• iniţierea elaborării unui sistem de securitate a alimentelor de la terenul agricol la consumator;
  
• dezvoltarea infrastructurii agricole rurale;
  
• împădurirea terenurilor agricole degradate, reînnoirea terenurilor defrişate pentru înlăturarea erodării solului, elaborarea unui sistem de finanţări pentru realizarea unor deschizături, şiruri de copaci pentru captarea vântului, zone de protecţie împotriva incendiilor, locuri de aprovizionare cu apă şi drumuri forestiere în zonele împădurite;
  
• elaborarea unui sistem de subvenţionare a micilor producători, cu administraţie redusă;
  
• subvenţionarea din fonduri de stat a înnoirii viilor şi a introducerii tehnologiilor moderne de vinificaţie în regiunile viticole tradiţionale;
  
• acordarea unor credite avantajoase pe termen lung pentru utilizarea terenurilor ieşite din uzul agricol, în vederea împăduririi lor;
  
• crearea unor cooperative de producţie şi valorificare în sectorul legume şi fructe;
• protecţia sporită a pădurilor, silvicultura sustenabilă şi programe de împădurire. Cu garantarea venitului actual al Fondului Protecţiei Mediului Înconjurător, planificăm împădurirea, în următorul ciclu, a unui teritoriu de 30 000 ha, folosind bugetul Fondului. Pe lângă aspectele de protecţie împotriva inundaţiilor, împădurirea reduce efectele schimbărilor climaterice;
  
• interzicerea activităţilor de vânătoare în parcuri naţionale, diminuarea braconajului;
  
• modificarea legii referitoare la vânătoare şi a măsurilor de aplicare în aşa fel încât evaluarea pagubelor cauzate de vânat şi despăgubirea gospodarilor să fie posibilă în termen de 60 zile, cu procedură simplificată.
  

Evaluarea indicatorilor caracterului rural conform standardelor naţionale şi europene arată că o parte semnificativă a ţării respectiv un procent important al societăţii intră în categoria rurală. Conform celor mai noi statistici 87,1% a teritoriului României este de caracter rural, respectiv 45,1% a populaţiei din România trăieşte în aceste regiuni.

Obiectivul politicii de dezvoltare rurală a UDMR este îmbunătăţirea calităţii vieţii populaţiei din regiunile rurale, prezervarea mediului înconjurător, al peisajului natural şi cultural, realizarea unei dezvoltări sustenabile a regiunii rurale, conform caracteristicilor, specificului regiunii şi în conformitate cu Carta Europeană a Regiunilor Rurale.

În această privinţă este necesară:

• insistare asupra dezvoltării infrastructurii rurale astfel încât condiţiile de viaţă şi şansele oamenilor de la sat să se apropie treptat de cele din zonele urbane;
  
• pentru creşterea puterii de captare a zonelor rurale, susţinerea gospodarilor care se ocupă în principal de agricultură şi au rezultate în acest domeniu;
  
• subvenţionarea specială a producţiei de lapte pentru piaţă şi a gospodăriilor cu producţie individuală;
  
• modificarea, conform situaţiei reale a sistemului de categorii al localităţilor în zone montane;
  
• susţinerea comasării în localităţile (în special în Secuime) unde parcelele lungi şi înguste nu avantajează o gospodărire raţională;
  
• sprijinirea noilor surse de venit agro-silvice (energie verde, masă biologică, combustibil biologic).
  

Agricultura în România se bazează pe o structură specială a gospodăriilor de familie. Conceptul nostru de dezvoltare rurală consideră modelul gospodăriei de familie ca o valoare fundamentală şi îşi asumă obiectivul de a o dezvolta.

Drept consecinţă este nevoie de elaborarea unei strategii specifice care să se integreze în sistemele agricole şi de dezvoltare rurală din Europa. Pentru îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi a celui silvic se impune elaborarea legii gospodăriilor de familie, împreună cu sistemul de subvenţionare al gospodăriilor de familie, prin care se elimină caracterul discriminativ al subvenţionării produselor în funcţie de structura de producţie.

În acest cadru sectorul creşterii animalelor respectiv producţia furajeră beneficiază de sprijin special. Eficienţa dezvoltării sectorului în cauză creşte prin stabilirea unei reţele de comercializare tip cooperativă, care să reprezinte interesele gospodarilor la nivelul economiei de piaţă.

Pe lângă produsele agricole tradiţionale, există alternativa noilor produse agricole, adică cea a plantelor utilizate ca sursă de energie reciclabilă. Pentru aclimatizarea produselor alternative este nevoie de o consultanţă şi de un sprijin profesional eficient.

Cu toate că marile întreprinderi alimentare europene se află des în fruntea noilor tendinţe, introducerea noilor produse şi metode poate contribui în măsură considerabilă la creşterea performanţelor micilor gospodării. În economia rurală există posibilităţi reale pentru producerea şi comercializarea unor noi produse iar prin programe de calitate se poate realiza păstrarea valorilor în zonele rurale – însă toate acestea necesită sprijin adecvat în domeniul profesional, tehnic şi financiar.

În consecinţă, sprijinim în mod special înfiinţarea unităţilor de procesare a cărnii, laptelui şi a fructelor de pădure în fiecare micro-regiune, având ca scop accesul la piaţă a produselor specifice fiecărei zone.

Agricultura şi silvicultura au un rol major în dezvoltarea materiilor prime potrivite pentru stabilimente bio-energetice şi pentru energii reciclabile. Practica agricolă şi silvică adecvată contribuie la reducerea emisiei de gaze care cauzează efectul de seră, la protecţia efectului de reţinere a bioxidului de carbon a pădurilor şi la protecţia rolului materialelor organice în componenţa solului, respectiv ne este de ajutor în străduinţa noastră de a ne adapta la schimbările climaterice.

Dezvoltarea infrastructurii

În interpretarea noastră termenul de infrastructură cuprinde tot ceea ce înseamnă mobilarea spaţiului nostru vital, mai larg sau mai restrâns, cu obiecte de artă şi echipamente care ne fac posibilă deplasarea, munca, viaţa de calitate cu un conţinut bogat.

Sarcina dezvoltării şi a mentenanţei diferitelor categorii de infrastructură este împărţită între autorităţile locale şi organele naţionale. Obiectivul nostru este dezvoltarea integrată şi armonioasă a acestor categorii, la trei nivele: local (în zone de localitate, micro-regiune şi metropolă), regional şi naţional.

Ar fi benefică subordonarea inspectoratului construcţiilor de stat ministerului de resort, adică cel al construcţiilor publice. Sistemul de evidenţă a terenurilor şi imobilelor trebuie să fie în mod obligatoriu furnizor de date al ministerului însărcinat cu dezvoltarea teritorială. Trebuie să acordăm atenţie sporită protecţiei calităţii construcţiilor, în acest sens protecţiei consumatorului, trebuie, aşadar, să introducem un sistem de calificare a firmelor de construcţie corelat cu reglementările privind achiziţiile publice.

Regulile achiziţiei publice trebuie să fie mai eficiente, mai simple şi mai transparente.

UDMR consideră importantă crearea fundalului instituţional şi legislativ necesar pentru autorizarea în regim de urgenţă a proiectelor de importanţă majoră – în special a celor co-finanţate din fondurile structurale – şi îşi
asumă sprijinirea acestui obiectiv.

Se vor elabora condiţiile instituţionale şi administrative ale dezvoltării intense de infrastructură. Controlul calităţii în planificare, urbanism, achiziţii publice, execuţii lasă mult loc pentru mai bine.

La planificarea dezvoltărilor infrastructurale un criteriu indispensabil este distribuţia regională echitabilă şi echilibrată a acestora.

Merită să punctăm câteva proiecte de dezvoltare a infrastructurii de importanţă strategică, având fiecare rolul de a asigura dezvoltarea regională: construcţia autostrăzilor Oradea–Cluj-Napoca–Târgu Mureş–Braşov respectiv Târgu Mureş–Iaşi, dezvoltarea şoselelor de legătură din Satu-Mare spre Oradea, Arad, Timişoara în şosele expres, realizarea autostrăzii traversând sudul Transilvaniei, prin Nădlac–Arad–Braşov–Bucureşti, respectiv construcţia drumurilor şi a punctelor de trecere a frontierei aferente, regularizarea râurilor
Mureş şi Olt (protecţie împotriva inundaţiilor, adaptare la obiective turistice şi de transport).

UDMR insistă pentru construcţia şoselelor de centură în jurul oraşelor transilvănene cu rang municipal. În locurile unde centura este tehnic greu de realizat, sau în oraşele mai mici prin care trec şosele internaţionale sau naţionale, susţinem construcţia unor rute de ocolire.

Modernizarea Căilor Ferate Române este inevitabilă (Braşov–Deda–Târgu Mureş), la fel racordarea la reţeaua europeană de cale ferată rapidă, integrarea transportului feroviar în transportul public suburban, dezvoltarea transportului combinat şi a centrelor logistice. În următorii patru ani cel puţin 30% a transportului greu de pe drumuri publice trebuie să fie transferat pe cale ferată.

Siguranţa furnizării energiei este o condiţie importantă a funcţionalităţii economiei şi a modului de viaţă al cetăţenilor. Prin mijloace de piaţă, ca autoritate legislativă şi parţial ca proprietar, statul trebuie să asigure siguranţa furnizării, validarea intereselor de termen lung şi protecţia mediului înconjurător.

Extinderea la nivel regional al activităţii pieţei interne de energie electrică este extrem de importantă.
UDMR iniţiază creşterea capacităţii reţelei de energie electrică în regiunile unde se preconizează apariţia unor investitori care realizează stabilimente potenţiale industriale sau de servicii pentru industrie sau centre de logistică (de-a lungul autostrăzilor construite, în Secuime).

Statul trebuie să susţină introducerea şi aplicarea tehnologiilor care economisesc energia şi protejează mediul înconjurător, respectiv exploatarea surselor de energie verde şi reciclabilă. Aceasta din urmă ar rezolva problema utilizării parcelelor agricole în paragină şi ar soluţiona unele probleme de protecţie a mediului.

Este necesară accelerarea dezvoltării investiţiilor în domeniul lucrărilor publice şi a serviciilor de utilitate publică, cu accent sporit pe realizarea reţelei de apă potabilă şi canalizare a localităţilor din zone rurale.
UDMR sprijină construirea a 2000-2500 blocuri de apartamente în următorii ani pentru familiile evacuate şi continuarea programului de izolare a blocurilor.

Pentru eficienţa programului, dorim să modificăm legea locuinţelor. Continuăm construirea locuinţelor destinate tinerilor. Extindem programul pentru romi, în cadrul căruia creăm condiţii civilizate de locuit pentru familii de romi cu mulţi copii, aflate în situaţii dezavantajate.

Planificăm construirea a 120 stabilimente sportive şi vom demara construirea, din fonduri guvernamentale, a terenurilor de sport în sate şi comune. La iniţiativa UDMR , a pornit programul pentru piscine, în cadrul căreia se vor construi un număr de 70 de piscine în întreaga ţară. Vom continua programul de reabilitare
a caselor de cultură şi ne propunem să fie construite, în cooperare cu autorităţile locale, case de cultură noi în 400 de sate, iar 50 de case culturale orăşeneşti să fie complet renovate.

La iniţiativa UDMR , Programul Operativ Regional oferă finanţare pentru proiecte de renovare a şcolilor reintrate în proprietatea bisericii, cu condiţia ca biserica să încheie cu autorităţile locale un contract de închiriere sau de dare în folosinţă în mod gratuit pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

Mărimea şi performanţa stabilimentelor trebuie să fie proporţională cu necesităţile zonei deservite şi presupune administrarea comună a resurselor. Ca exemplu amintim cazul depozitelor de resturi comunale, staţiilor de purificare a apei menajere, reţelelor de apă potabilă, aeroporturilor, nodurilor de cale
ferată, podurilor, podeţelor, sistemelor de diguri – în toate aceste cazuri este nevoie de o armonizare a intereselor. Continuăm modernizarea sistemului de furnizare a apei potabile, reparaţia şi modernizarea staţiilor de purificare a apei potabile şi menajere, a sistemelor de canalizare pentru localităţi cu o
populaţie sub 50.000. În corelare cu obiectivele programului de dezvoltare rurală, continuăm programul de asfaltare a drumurilor respectiv de introducere a apei potabile la sate.

Bugetul de stat, politica taxelor

Continuarea reformei concepţiei structurale a bugetului, respectiv a sistemelor instituţionale bugetare este indispensabilă. Bugetul statului trebuie prezentat sub formă de programe, trebuie elaborat un sistem de criterii pentru evaluarea eficienţei programelor şi un mecanism de control al implementării acestora.

Recomandăm adoptarea sistemulului instituţional al bugetului pe termen lung (multi-anual), cu scopul de a elibera execuţia de influenţa ”administrării manuale” a plăţilor. Bugetul trebuie să devină un mijloc eficient al politicii economice pusă în slujba dezvoltării sustenabile. Obiectivul nostru fundamental este finanţarea neinflaţională a deficitului bugetar, menţinerea acestuia în limite controlabile, respectiv reducerea lui pe termen mediu şi lung.

În vederea realizării acestor obiective, este necesară:

• simplificarea şi republicarea legislaţiei reglementând taxele şi finanţele publice, respectiv a procedurilor aplicate în domeniu, având ca scop realizarea transparenţei, predictibilităţii şi coerenţei sistemului financiar;
  
• creşterea perioadei de intrare în vigoare a măsurilor care modifică sistemul financiar la termenul de 2 ani de la publicare, asigurând astfel stabilitatea solicitată de întreprinzători;
  
• informatizarea totală şi interconectarea sistemelor direcţiilor financiare, reforma relaţiilor cu publicul, reducerea costurilor de încasare a taxelor şi îmbunătăţirea urmăririi încasărilor;
  
• luarea de măsuri împotriva economiei negre în regim special;
  
• finanţarea ne-inflaţională a deficitului bugetar, menţinerea acestuia în limitele stabilite prin sistemul de criterii de la Maastricht.
  

Pe termen mediu, interesul nostru este păstrarea sistemului actual al impozitului unic, atât pentru taxele pe venituri personale cât şi pentru taxele pentru societăţi. Extinderea cotei de impozitare de 16% asupra cât mai multor tipuri de impozite şi taxe este indispensabilă. În paralel cu acest proces, insistăm asupra comasării diferitelor tipuri de impozite.

Pentru exploatarea efectului de dezvoltare a economiei a taxei diferenţiate pe valoarea adăugată, insistăm pe termen mediu asupra aplicării taxei TVA reduse de 9% la preţurile purtătorilor de energie şi a anumitor servicii oferite la faţa locului.

Politica monetară

Obiectivul primordial în domeniul politicii monetare este stabilitatea preţurilor, realizabilă printr-o reducere permanentă a inflaţiei, în vederea îndeplinirii criteriilor de la Maastricht.

Pentru aderarea la zona euro, pe lângă voinţă politică, este nevoie de elaborarea unor studii de efect extensive evaluând probabilele efecte secundare ale introducerii monezii Euro, stabilind cursul la momentul aderării (luând în considerare diferite mişcări de capital estimabile), estimând efectul asupra sferei
întreprinzătorilor.

Crearea treptată şi stabilizarea unor condiţii macroeconomice indispensabile introducerii monedei europene (deficit bugetar sub 3%, inflaţie anuală între 2-3%, datorii publice reduse) se poate efectua doar printr-o politică fiscală, monetară şi bugetară corelată. În 2012, ţara noastră trebuie să se alăture sistemului
de cursuri valutare europene ERM 2 (Exchange Rate Mechanism), considerat a fi o ante-cameră a trecerii la moneda euro. După încheierea ciclului bugetar european actual, 2007-2013, îndeplinirea condiţiilor de mai sus ne îngăduie aderarea în 2014 la zona euro. Orice întârziere în domeniul reformelor economice sau al convergenţei nominale şi reale înseamnă întârzierea trecerii la moneda unică europeană.

Concomitent avem nevoie de o creştere economică anuală dinamică şi sustenabilă peste 5% şi de creşterea productivităţii, acestea fiind condiţii ale creşterii veniturilor reale. Pentru evitarea suprasolicitării economiei şi pentru întărirea stabilităţii sistemului bancar insistăm asupra introducerii unor condiţii mai severe pentru credite de consum, respectiv asupra înlesnirii condiţiilor pentru credite de investiţie. UDMR solicită ca veniturile suplimentare generate de către creşterea economică să fie utilizate pentru dezvoltare infrastructurală, pentru extinderea sistemului de pensii, pentru reducerea, conform principiului justeţei şi a proporţionalităţii, a taxelor plătibile de către familii.

Totodată trebuie să asigurăm o creştere dinamică a economiei, reducerea considerabilă a şomajului, echilibrul financiar, reducerea treptată a inflaţiei, respectiv creşterea veniturilor bazate pe performanţă şi a puterii de cumpărare a pensiilor şi indemnizaţiilor sociale.

Banii publici locali

În domeniul banilor publici locali, este importantă finanţarea autorităţilor locale în conformitate cu sarcinile deţinute, continuarea procesului de descentralizare, delegarea unor noi resurse financiare la nivel local, respectiv ca autorităţile locale să aibă dreptul de a devia de la nivelul stabilit central al taxelor şi
impozitelor locale în măsură de 0-50%.

Decizia referitoare la sume repartizate pentru implementarea unor programe generale trebuie delegată în totalitate sub competenţe locale.

Stabilim obiectivul ca impozitul pe venit în totalitate, iar impozitul pe valoarea adăugată (TVA) într-o proporţie de cel puţin 15% să rămână la nivel local.

Dorim să creştem procentajul de impozit pe valoarea adăugată repartizat autorităţilor locale prin bugetul de stat la 40%.

Regiuni noi, dinamice, competitive

În România nu există o reglementare legală eficientă a dezvoltării regionale şi rurale. Sistemul instituţional de control al Fondurilor Structurale şi pentru Dezvoltare Rurală UE este greoi, funcţionează cu inerţii mari.

Regiunile de dezvoltare actuale nu sunt în stare să întărească coeziunea economică, socială şi teritorială stabilită ca sarcină în Contractul de Fondare a Uniunii Europene, nu servesc reducerea inegalităţilor între nivelele de dezvoltare ale diferitelor regiuni şi a decalajului regiunilor aflate în poziţii dezavantajoase.

Legea care delimitează regiunile de dezvoltare existente – stabilite în mod arbitrar – nu ia în considerare faptul că datorită unor condiţii geografice, socio-economice, istorice, culturale şi de mediu, în ţara noastră s-au format deja în decursul secolelor anumite regiuni istorice.

În competiţia de captare a resurselor financiare din domeniul spaţiului administrativ unional vor avea rezultate pozitive doar autorităţile locale competitive ale comunităţilor competitive, în cazul în care pot profita de un cadru profesional politic de dezvoltare regională şi rurală bine corelat.

Uniunea Democrată Maghiară din România va iniţia dezbaterea propriului proiect de lege referitor la dezvoltarea regională şi rurală. Pe baza experienţelor şi concluziilor acumulate, considerăm necesară crearea unor unităţi administrative şi de planificare ale dezvoltării regionale şi rurale care să fie moderne şi să se adapteze normelor comunitare. În consecinţă, este necesară o reformă generală şi profundă vizând ca regiunile statistice şi de planificare să fie investite cu drepturi administrative. Conducerea celor cincisprezece regiuni preconizate care, la rândul lor, reflectă premisele economice, sociale, istorice, culturale, geografice sau de mediu, să fie încredinţată unui corp ales.


Obiectivul nostru este stabilirea unui cadru legislativ al dezvoltării regionale
şi rurale, care:

• să definească cadrele noilor regiuni de dezvoltare pe baza unor relaţii naturale, luând în considerare determinantele geografice, socio-economice, istorice, culturale sau de mediu;
  
• să aibă în vedere necesităţile pluri-sectoriale pentru dezvoltare rurală, bazate pe iniţiativă locală;
  
• să fie capabilă să îndeplinească obiectivele stabilite în Contractul de Fondare a Uniunii Europene.
  

Eşalonarea regională şi politica de dezvoltare a teritoriului intenţionând să suspende în mod artificial sistemele tradiţionale de legături este sortit din acest motiv eşecului, el trebuie înlocuit cu unul bazat pe relaţiile istorice stabilite şi pe parteneriate asumate într-adevăr în mod voluntar.

Obiectivul nostru special este crearea unei regiuni de dezvoltare echitabile pentru judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.

Potenţialul de creştere al ţării trebuie stimulat prin preocupare, pe lângă faţă de rata mare de creştere, şi faţă de lacunele reţelelor de infrastructură, îmbunătăţind, concomitent, capacitatea instituţională şi administrativă.

Este totodată necesară:

• susţinerea modernizării teritoriilor rurale;
  
• diversificarea activităţilor de gospodărit în direcţia activităţilor non-agricole. Susţinem stabilirea unor parcuri industriale în Secuime, respectiv crearea unor reprezentanţe industriale de renume româneşti sau internaţionale, angajând forţă de muncă pregătită la nivel înalt. Unităţile industriale nou create asigură venituri peste media generală, creează noi locuri de muncă, contribuind şi la revenirea persoanelor care sunt nevoite să lucreze în alte regiuni ale ţării sau în străinătate;
  
• dezvoltarea sectoarelor industriale şi de servicii;
  
• favorizarea creării noilor locuri de muncă;
  
• îmbunătăţire serviciilor primordiale, înlesnirea accesului local la tehnologii informatice şi de comunicaţii;
  
• efectuarea unor investiţii care măresc atractivitatea teritoriilor rurale, pentru stoparea şi întoarcerea tendinţelor de regres economic şi social şi de depopulare a zonelor rurale.
  

Pentru o Secuime unită şi puternică

Aderarea României la Uniunea Europeană este o şansă istorică pentru alinierea Ţinutului Secuiesc.

În spaţiul administrativ unional doar comunităţile competitive vor avea rezultate. O Secuime unită şi de succes depinde în primul rând de problema cooperării pentru realizarea obiectivelor şi a modului de organizare.

Trebuie să ne bazăm aşadar pe resursele şi valorile specifice Secuimii pentru ca o identitate puternică regională să devină generală în această zonă. Este nevoie de un schimb de mentalităţi: de o nouă viziune bazată pe spiritul întreprinzător.

Suntem capabili să ne atingem scopul comun: înfăptuirea Secuimii visate de noi toţi. Cu toate acestea, nimeni nu va duce la bun sfârşit munca necesară acestei îndepliniri în locul nostru. Această sarcină ne aparţine.

Vom crea Asociaţia Pentru Secuime şi corpurile profesionale în fiecare regiune, cu a căror sprijin va fi elaborat un program de acţiune corelat pentru întreaga Secuime.

Societatea informaţională în România – mijlocul primordial al modernizării

În domeniul implementării societăţii informaţionale în România, UDMR consideră următoarele sarcini ca imperative:

• elaborarea şi implementarea unor viziuni pe termen lung şi a unor strategii pe termen mediu;
  
• transpunerea în România a programelor, proiectelor de anvergură şi a campaniilor europene iniţiate în domeniul societăţii informatice;
  
• stabilirea unei coordonări strategice centrale în domeniul iniţierii, extinderii şi dezvoltării proiectelor, reglementărilor, normelor de informatizare;
  
• corelarea soluţiilor de e-guvernare pentru realizarea unei administraţii eficiente;
  
• lărgirea şi întărirea accesului comunităţilor rurale la mijloace informatice,
  
• cunoştinţe informatice, echiparea fiecărei şcoli cu acces la Internet pe bandă largă;
  
• solicitarea, prin mijloace directe şi indirecte, a construirii unor reţele de transfer al datelor pe bandă largă, capabile să deservească o viziune a viitorului pe termen lung, acoperirea întregului teritoriu al ţării până în anul 2012;
  
• susţinerea aplicării noilor tehnologii pentru crearea unei societăţi informatice mai aproape de om (de exemplu: tv digital, web 2.0);
  
• crearea locurilor de muncă competitive pentru resursele umane educate în ţară în vederea creşterii valorii adăugate de calitate;
  
• crearea unui mediu cooperativ între diferite sectoare cu interes informatic (administrative, private, educaţionale, neguvernamentale);
  

Sarcina perioadei următoare este soluţionarea acestor probleme şi nevoi caracteristice.

Activităţile care vizează dezvoltarea societăţii informaţionale, ca şi activităţile legate de comunitatea maghiară din România trebuie integrate în Strategia Societăţii Informatice Maghiare din Transilvania, proiectată pe termen mediu Această strategie determină principalele tendinţe ale dezvoltărilor adaptându-se la prevederile din:

• documentele strategice europene;
  
• priorităţile dezvoltării în România;
  
• viziunea de dezvoltare informatică a comunităţii maghiare din întregul Bazin Carpatic formulată de guvernul Ungariei în funcţie.