Parlamentare 2008 - Program alegeri

X. UN TRAI PREVIZIBIL ÎN STATUL DE DREPT BAZAT PE DEMOCRAŢIA PARLAMENTARĂ

Prin crearea cadrului legislativ al integrării efective în sistemul economic, politic şi instituţional-juridic al Uniunii Europene, parlamentul 2008-2012 are şansa de a deveni legislativul integrării. Mijloacele realizării obiectivului nostru sunt mijloace ale statului de drept: reprezentarea parlamentară şi la nivelul autorităţilor locale.

Solicităm dreptul de a participa în procesul decizional care priveşte probleme referitoare la comunitatea noastră.

Statul de drept bazat pe democraţia parlamentară este un interes fundamental al comunităţii maghiare, deoarece legile sau modificările legislative care vizează comunitatea noastră garantându-ne drepturile, pot fi adoptate doar prin intermediul instituţiilor statului de drept.

Respectarea şi implementarea legalităţii, respectarea prevederilor legale de către cetăţeni sunt condiţii primordiale pentru existenţa statului de drept. Interesul fundamental al comunităţii noastre este protecţia garantată de lege.

Pe drumul creării statului de drept şi a condiţiilor integrării, implementarea reformelor necesare este, în viziunea Uniunii, o sarcină primordială.

Reforma justiţiei

Scopul reformei justiţiei este garantarea independenţei puterii judecătoreşti, asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor omului, asigurarea unei proceduri judecătoreşti obiective şi decente, validarea dreptului de apel la judecătorie, eliminarea corupţiei în justiţie.

În acest sens UDMR iniţiază modificarea legii organizării judecătoriilor, respectiv a altor texte de lege în aşa fel încât rezultatul să limiteze competenţa ministrului justiţiei şi cea a Ministerului Justiţiei. În opinia noastră ministerul justiţiei, ca reprezentant al politicului, respectiv aparatul pe care îl conduce, trebuie să
se ocupe exclusiv de sarcini legate de administrarea justiţiei.

În consecinţă insistăm ca:

• recomandările pentru numirea judecătorilor să fie emise exclusiv din partea preşedinţilor judecătoriilor, respectiv a unor corpuri profesionale;
  
• ministerul justiţiei şi funcţionarii publici ai ministerului să nu fie acceptaţi ca membri ai Consiliului Suprem al Magistraturii;
  
• să fie înfiinţate noi judecătorii teritoriale pentru ca nici un cetăţean să nu fie nevoit să călătorească pe o distanţă de peste 50 km pentru rezolvarea unor procese în primă instanţă.
  

În vederea evidenţierii caracterului de furnizor de servicii al justiţiei, îmbunătăţirii relaţiei între populaţie şi justiţie şi conformarea la normele europene, recomandăm:

• adoptarea cât mai apropiată a unui nou Cod Civil şi Cod Penal  simplificarea sistemului românesc de procedură civilă, în acest sens adoptarea noului Cod de Procedură Civilă şi al noului Cod de Procedură Penală;
• realizarea informatizării sistemului judiciar;
• integrarea cât mai completă a sistemului de norme ale UE în sistemul de drept românesc;
  
• monitorizarea consecventă şi continuă a jurisprudenţei româneşti în vederea armonizării deciziilor judecătoreşti;
  
• asigurarea publicităţii şi transparenţei deciziilor Consiliului Suprem al Magistraturii  o legislaţie mai eficientă referitoare la minori;
• întărirea sistemului instituţional şi a cadrului juridic al cooperării internaţionale în justiţie.
  

Eliminarea corupţiei

În opinia Uniunii Democrate Maghiare din România cel mai eficient mijloc al  luptei împotriva corupţiei este înlăturarea cauzelor acesteia. Având în vedere faptul că principalele surse ale corupţiei sunt puterea exagerată a statului, sistemul administrativ centralizat, birocraţia şi lipsa transparenţei, în acest sens Uniunea noastră propune:

• continuarea descentralizării sistemului administrativ public, în sensul delegării competenţelor centrale către autorităţile locale alese;
  
• includerea organizaţiilor neguvernamentale în procesul de elaborare al deciziilor administraţiei publice;
  
• validarea – chiar pe calea sancţiunilor – a prevederilor legislaţiei referitoare la transparenţa deciziilor administraţiei publice şi la accesul liber la informaţii de caracter public.
  

Mijlocul secundar al luptei împotriva corupţiei este modificarea politicii penale în aşa fel încât aceasta să-i înfrâneze considerabil pe potenţialii făptaşi ai actelor de corupţie şi să asigure investigarea făptuitorilor acestor delicte. În vederea acestora este nevoie de creşterea eficienţei activităţii autorităţilor de urmărire penală şi investigaţie.

În consecinţă:

• poliţia şi procuratura să angajeze persoane cu cunoştinţe adecvate despre locaţie şi cu informaţii suficiente despre comunitatea locală, respectiv care cunosc limba persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
  
• crearea unui cadru instituţional pentru cooperarea organizaţiilor civile şi cele poliţieneşti;
  

Modificarea Constituţiei

Experienţele politice, sociale ale ultimilor 18 ani, respectiv ale perioadei scurse de la anul 2003 încoace arată că există o reală nevoie pentru modificarea extensivă, chiar reforma Constituţiei.

Insistăm pentru:
1. Determinarea conceptului de stat în concordanţă cu viziunea Uniunii Europene.

2. C orelarea principiului constituţional al diviziunii puterii cu situaţia prezentă, cu aşteptările sociale, cu tendinţele europene.

3. Determinarea constituţională în sensul curent european al conceptului suveranităţii.

4. Încadrarea conceptului subsidiarităţii, determinarea constituţională a conţinutului acestuia.

5. E xtinderea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor în special în conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale UE.

6. A sigurarea pentru comunităţile naţionale, în probleme legate de păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii lor drepturi de decizie, competenţe şi mijloace de executare, în anumite cazuri exclusive, iar în alte cazuri, participative.

7. A sigurarea constituţională a posibilităţii existenţei diferitelor forme de autonomie şi a dreptului la acestea.

8. Stabilirea şi garantarea principiilor fundamentale constituţionale ale unui sistem electoral care să asigure reprezentanţă proporţională.