Noua lege privind clasificarea administrativă a localităților este periculoasă

01.09.2016 |
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Noua lege privind clasificarea administrativă a localităților este periculoasă

„Proiectul de lege necesită o dezbatere amplă, însă prevederile sale nu corespund realității transilvane actuale”, a declarat Korodi Attila, miercuri, la Miercurea Ciuc. Potrivit deputatului UDMR, documentul, în forma sa actuală, nu trebuia nici măcar supus dezbaterii publice. Datele privind numărul populației, care au stat la baza cifrelor din anexă, nu sunt actualizate. Datele Institutului Național de Statistică sunt valabile până în 2015, însă cele din studiul universitar, care stă află la baza proiectului de lege, provin din 2013.

„Există numeroase contradicții între textul proiectului de lege și anexe”, a precizat deputatul Uniunii.

Korodi a explicat pe larg situația județului Harghita, vorbind, mai întâi, despre polurile de dezvoltare rurală. El este de părere că obținerea clasificării de pol rural va fi importantă  pentru comune și microregiunea din care fac parte deoarece, conform legii, dezvoltarea acestor localități este sprijinită de Guvern inclusiv prin reabilitarea infrastructurii de transport, tehnico-edilitară și socio-culturală. Localitățile din această categorie trebuie să aibă cel puțin 2.000 de locuitori, zona din care fac parte să fie lipsită de orașe pe o distanță de minim 25 km, să aibă o poziţie geografică favorabilă şi potenţial de dezvoltare socio-economică, ce pot prelua servicii cu rol teritorial în domeniul sănătăţii, educaţiei, culturii, serviciilor sociale, comerţului şi alte servicii, deservind atât populaţia proprie, cât şi populaţia comunelor învecinate.

”În județul Harghita patru comune ar îndeplini condițiile pentru a fi desemnate <<supercomune>>: Praid, Corund, Zetea și Corbu. Praid și Corund, de exemplu, se situează foarte aproape una față de cealaltă, dar Praid, totodată, se află la o distanță nesemnificativă de Sovata care, deși este în afara limitei de județ, are un rol central în respectiva microregiune. În practică, este inutilă crearea artificială a unui nou pol rural”, a arătat Korodi.

„Referitor la situația comunei Zetea care, într-adevăr, este potrivită pentru a fi desemnată pol rural, însă, dacă respectăm textul legii, ne confruntăm cu o nouă contradicție, deoarece localitatea Zetea se află la doar 12 km distanță de Odorheiu Secuiesc. Situația este similară și în cazul comunei Corbu. Aceasta are doar 1.482 de locuitori, nu se încadrează nici măcar la nivel de comună (pentru care condiția este de minim 1.500 de locuitori), nemaivorbind de cei 2.000 care sunt necesari în cazul localităților pol rural, cu toate că respectiva microregiune ar avea nevoie de un centru de dezvoltare rurală”, a explicat Korodi.

Deputatul UDMR a subliniat că nimeni nu are încă un răspuns la aceste contradicții din textul proiectului de lege, precum nu există răspuns nici la întrebarea de ce în județul Harghita au fost ignorate microregiuni importante precum zona Cristurului Secuiesc sau Ghimeșilor.

„Comuna Lunca de Jos se află la 36 km de Miercurea Ciuc, iar numărul locuitorilor – împreună cu cei din Lunca de Sus – este de 9.095, cu toate acestea, în opinia Guvernului, nu îndeplinește criteriile necesare pentru a deveni pol rural”, a criticat Korodi prevederile noului act normativ.

Deputatul UDMR a vorbit și despre un termen nou introdus de Executiv: orașele cu caracteristici rurale, definite ca acele localități urbane care satisfac cumulativ cel puțin trei din următorii patru indicatori: peste 30% din populație ocupată în agricultură, mai puțin de jumătate din totalul căilor de acces modernizate, scăderea numărului de locuitori în ultimii 20 de ani și peste 40% din populație cu domiciliu în satele aparținătoare sau localități componente, altele decât localitatea reședință de UAT.

Korodi este de părere că această inițiativă este una benefică, deoarece există numeroase orașe care au în componență sate și nu pot accesa fonduri pentru dezvoltare rurală. Un exemplu în acest sens este orașul Vlahița din județul Harghita.

Însă, în proiectul de lege se prevede și faptul că unele părți ale orașelor pot fi declarate zone rurale, dacă acestea se află la nu mai mult și nu mai puțin de 200 de metri de oraș, însă și în acest caz se ivesc numeroase întrebări și neclarități. Cioboteni, de exemplu, este o componentă rurală a municipiului Miercurea Ciuc, însă, cu timpul a devenit parte integrantă a orașului, iar în consecință nu poate avea acces la resurse de dezvoltare rurală.

Un alt aspect important al proiectului de lege îl reprezintă unificările administrative, crearea ariilor funcționale, care pot fi de două tipuri: sectoriale și integrate teritorial. Ariile funcţionale integrate teritorial pot fi formate în jurul municipiilor reședințe de județ, în jurul municipiilor şi oraşelor cu peste 20.000 locuitori, a polilor rurali, precum şi cele care se structurează în jurul oraşelor incluse în categoria ”oraşe cu caracteristici rurale”. Ariile funcționale integrate au caracter permanent și oferă posibilitatea accesării mai multor tipuri de fonduri de finanțare. În județul Harghita abia dacă există vreo posibilitate de formare a unei arii funcționale în condițiile prevăzute de lege.

Deputatul UDMR a atras atenția și asupra pericolelor care se ascund în reglementarea reorganizării UAT-urilor.

Proiectul de lege stabilește care sunt criteriile care trebuie îndeplinite de o localitate pentru a deveni comună.  Dacă până la data de 31 decembrie 2025 o localitate nu îndeplinește aceste criterii și nu s-a unificat cu o altă comună învecinată în vederea îndeplinirii criteriilor stabilite de lege, Guvernul are dreptul de a iniția la 1 ianuarie 2026, conform procedurii adoptate de acesta prin hotărâre de guvern, unificarea obligatorie cu unitățile administrativ-teritoriale din imediata vecinătate. Astfel de acțiuni sunt neconstituționale prin faptul că încalcă principiul autonomiei locale”, a precizat Korodi Attila.

În concluzie, deputatul UDMR a spus că Uniunea a solicitat administrațiilor județene să elaboreze un raport paralel vizând prevederile noului proiect de lege, urmând ca documentul să fie trimis Guvernului pentru modificare și adoptarea unei legi realiste, apropiate de nevoile cetățenilor. Iar dacă Guvernul nu va fi dispus să discute despre amendarea legii, soluția va fi mai degrabă de a retrage proiectul de act normativ, în locul dezbaterii în Parlament.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.