Cseke Attila: Noul proiect al Guvernului, prin care vrea să reclasifice localitățile, are prevederi contradictorii și neconstituționale

27.08.2016 |
  • Mărime
    text
  • Trimite prin e-mail
  • Tipăreşte

  • Trimite prin:
  • Share


Cseke Attila: Noul proiect al Guvernului, prin care vrea să reclasifice localitățile, are prevederi contradictorii și neconstituționale

Guvernul Cioloș a elaborat un nou proiect de lege prin care propune noi reglementări în domeniul amenajării teritoriului, inclusiv, reclasificarea tuturor localităților din România. Potrivit UDMR, mai multe din articolele proiectului de act normativ se contrazic, iar alte reglementări ale textului de lege sunt neconstituționale, defavorizând totodată numeroase localități din țară. În consecință, Uniunea nu susține în această formă propunerea executivului.

Deputatul UDMR de Bihor, Cseke Attila, vicepreședintele Comisiei de Administrație Publică din Camera Deputaților, a criticat în conferința de presă susținută, joi, la Oradea, proiectul înaintat de Guvern, care, potrivit opiniei sale, reprezintă o etapă preliminară a unei reorganizări administrative de anvergură.

Criteriul nou utilizat în clasificarea localităților, potrivit inițiativei legislative, este rolul teritorial conferit de: statutul administrativ, poziția geografică, poziția în rețeaua de localități, nivelul de echipare și dotare, potențialul cultural și ecologic, ignorând, însă, alte criterii, precum  cele turistice, economice și infrastructurale.

Proiectul clasifică orașele în șapte categorii: municipiu capitală, de importanţă naţională şi europeană, municipii poli regionali principali cu potenţial transnațional, municipii poli regionali secundari, municipii poli judeţeni principali, municipii și orașe poli judeţeni secundari, municipii și orașe centre urbane cu rol zonal, municipii și orașe centre urbane cu funcţii specializate.

În cazul municipiilor "poli regionali principali cu potenţial transnaţional" condiţiile acestei categorii sunt minim 250.000 de locuitori şi 400.000 în aria funcţională, iar în România doar cinci orașe sunt încadrate în această categorie: Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, Constanţa şi Iaşi. A fost introdus termenul de oraș cu caracteristici rurale, iar comunele sunt împărțite în două categorii: comune poli rurali și alte comune.

„Dacă municipiile poli regionali principali sunt definite cu potenţial transnațional, atunci ne întrebăm pe bună dreptate că Oradea cu 196.000 de locuitori sau Galațiul, cu 249.000 de locuitori, oare nu au potențial transnațional? Impresia noastră este de parcă criteriile ar fi fost elaborate cu scopul obținerii unui anumit rezultat. În cazul comunelor poli rurali, criteriul folosit este acela de a stabili câte o comună de acest gen la fiecare 50.000 de locuitori ai județului care trăiesc în mediul rural. În județul Bihor ar exista 6 astfel de comune, în județele Cluj și Mureș câte 5, în Satu Mare și Harghita câte 4, în Sălaj 3 iar în județul Covasna 2. Consider că, dacă aceste evaluări ar fi făcute de fiecare județ în parte, rezultatele ar fi cu totul diferite. UDMR va analiza posibilele consecințe pentru fiecare județ și le va transmite inițiatorului de lege. Erorile trebuie corectate deoarece, pe viitor, elaborarea și implementarea strategiilor teritoriale și sectoriale și a programelor de dezvoltare se va derula în baza prevederilor acestei legi. Și despre regiunile de dezvoltare s-a spus că sunt necesare doar din punct de vedere statistic, însă acum constatăm cât de nefavorabile sunt rezultatele. În opinia noastră, Guvernul intenționează să facă primii pași într-un proces de reorganizare administrativă”, a declarat Cseke Attila, referitor la inadvertențele proiectului de lege.

Un alt punct al proiectului de lege reglementează și reorganizarea unităților administrativ-teritoriale. Potrivit acesteia, în comunele în care scăderea numărului de locuitori în intervalul 1990-2012 este de peste 30% din populația ocupată, de la 1 ianuarie 2026, la propunerea Guvernului, conform procedurii adoptate de acesta prin hotărâre de guvern, trebuie unificate cu unitățile administrativ-teritoriale din imediata vecinătate. Aceeași intenție se conturează și în cazul acelor municipii și orașe în care numărul populației a scăzut cu peste 20 de procente.

Se prevede, de asemenea, și introducerea noțiunii de arie funcțională care poate fi de două tipuri: arie funcţională de tip sectorial și integrată teritorial. Ariile funcţionale integrate teritorial pot fi, la rândul lor, de 3 tipuri: de zonă metropolitană, formată în jurul Capitalei și municipiilor reședințe de județ, de tip funcțională urbană, constituită în jurul municipiilor şi oraşelor cu peste 20.000 locuitori, exceptând municipiile reşedinţă de judeţ, arie funcţională potenţială constituită în jurul polilor rurali, precum şi cele care se structurează în jurul oraşelor incluse în categoria ”oraşe cu caracteristici rurale”. În județele Bihor, Sălaj și Covasna nu există orașe care pot fi incluse în a doua categorie, în Satu Mare și Harghita sunt câte un oraș de acest tip, iar în județul Mureș trei și în județul Cluj patru.

”Propunerea de reorganizare administrativă, potrivit căreia localitățile în care numărul populației a scăzut cu 20, respectiv 30 de procente, trebuie unificate, încalcă principiul autonomiei locale, în consecință este neconstituțională. Problema cu ariile funcționale integrate teritorial este că sunt foarte puține orașe cu peste 20.000 de locuitori, de aceea în unele județe nu este posibilă crearea ariilor funcționale din jurul orașelor. Tot ca exemplu, aș vrea să evoc cazul unor municipii precum Carei, din județul Satu Mare, sau Sighișoara, din județul Mureș, care înregistrează scăderi de populație de peste 20 de procente, iar conform proiectului ar trebui să fie unificate cu alte unități administrativ-teritoriale, dar în același timp se încadrează în categoria zonelor urbane integrate. Atunci se pune întrebarea dacă Sighișoara sau Carei-ul sunt UAT-uri slabe, care trebuie unificate, sau sunt puternice pentru că sunt centre ale unor arii funcționale?”, s-a întrebat Cseke Attila, adăugând că, în județul Bihor, cel mult în jurul municipiului Oradea, poate fi creată o arie funcţională integrată teritorial, în timp ce arie funcțională urbană nu va exista niciuna deoarece niciunul din orașe nu are o populație de peste 20.000 de locuitori.”Există pericolul ca orașele să fie nevoite să se alăture uneia dintre comunele de pol rural din punct de vedere al serviciilor publice, ceea ce ar fi de-a dreptul absurd”, a precizat deputatul.

”Din perspectiva UDMR, este inacceptabil acest proiect de lege care urmărește reorganizarea administrativă a țării, deoarece influențează pe termen lung soarta și dezvoltarea unităților administrativ-teritoriale. Propunerea Guvernului este lipsită de logică, inacceptabilă din punct de vedere profesional și iresponsabilă în același timp. Nemaivorbind de faptul că unificările obligatorii sunt neconstituționale prin faptul că încalcă principiul autonomiei locale, de aceea noi nu putem susține un astfel de proiect de lege”, a conchis Cseke Attila.

Atenție! Ne rezervăm dreptul de a modera comentariile.