Europarlamentare 2009

Pagina de web a candidaţilor (informaţii, ştiri, multimedia):

Pagina de web László Tőkés:  http://www.tokeslaszlo.ro/ro/

Pagina de web Gyula Winkler: http://www.iuliuwinkler.ro/ 

Pagina de web Csaba Sógor: http://www.sogorcsaba.ro/index.php?v=ro

Pagina de web Péter Kovács: http://www.kovacspeter.ro/romana.php 

Spoturi de campanie:

Spotul general: 7 iunie - ziua Solidarităţii Maghiare

Link: http://www.youtube.com/watch?v=qlcMJCkuQRs 

Spot Gyula Winkler

Link: http://www.youtube.com/watch?v=Rpgb7OXfGbk

PROGRAMUL ELECTORAL CADRU AL SOLIDARITĂŢII MAGHIARE

Solidaritatea Maghiară realizată în urma acordului de coaliţie internă dintre Uniunea Democrată Maghiară şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, are ca scop printre altele, reprezentarea comună în faţa Europei a intereselor şi valorilor comunităţii maghiare din România şi acţionarea în interesul real şi deplin al egalităţii de şanse.

1. Protecţia minorităţilor şi autonomia

În procesul de reprezentare a comunităţii maghiare din România, considerăm prioritară iniţierea şi sprijinirea acelor măsuri de apărare a drepturilor minorităţilor, care contribuie la sporirea comunităţii noastre, la protejarea valorilor şi intereselor noastre, respectiv la procesul de modernizare, necesar pentru a face faţă cu succes provocărilor secolului 21.

Convingerea noastră fermă este că, minorităţile naţionale ale Europei sunt îndreptăţite să beneficieze de norme de protecţie unitare elaborate în baza experienţelor pozitive dobândite până în prezent în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene. În acest sens sprijinim în continuare elaborarea Chartei Albe a protecţiei minorităţilor din Europa care, ţinând cont de drepturile colective ale comunităţilor minoritare, creează precedentul şi posibilitatea acţionării în cazul acelor state membre care încalcă drepturile minorităţilor.
Politicii minoritare europene, aflată acum în proces de formare, trebuie să îi oferim  - în locul „modelului românesc de apărare a drepturilor minorităţilor” promovat de politica statului naţional român – „modelul maghiar din Transilvania”, care garantează egalitatea deplină în drepturi a comunităţilor naţionale prin crearea de instituţii publice de autoritate.

Trebuie să depunem bazele unui sistem instituţional economic, politic şi cultural, necesar autodeterminării noastre, respectiv premisele specifice statutului de drept pentru unităţile administrative (regiunile) locuite în majoritate de maghiari. Trebuie să instituim recunoaşterea limbii maghiare ca limbă regională oficială.
Printr-o atitudine hotărâtă şi unită trebuie să demonstrăm Europei că interesul României şi al maghiarimii din România este unul şi acelaşi: crearea unui sistem de autonomie comunitară, recunoscut, înglobat şi acceptat de către autorităţile statului, şi care cuprinde atât conceptul de autonomie culturală a maghiarimii din România cât şi cel de autonomie teritorială a Ţinutului Secuiesc.

2. Dezvoltarea regională

Integrarea în Uniunea Europeană a ţărilor fost-socialiste, printre care şi România, a redefinit problematica economică, respectiv politica de coeziune socială a Uniunii Europene. Reducerea inechităţilor dintre regiunile europene sunt de importanţă vitală în crearea unei Europe unitare şi puternice.  
În acest sens avem nevoie de reorganizarea regiunilor de dezvoltare care, pe lângă factorul economic, să fie conectate prin tradiţii comune, caracteristici etnice şi culturale comune, acestea constituind baza dezvoltării durabile a unei regiuni.

Totodată, aceste regiuni trebuie să beneficieze în viitor de atribuţii administrative publice şi de consilii proprii ale aleşilor regionali, respectiv resurse proprii de finanţare. Acestea reprezintă o condiţie obligatorie pentru implementarea eficientă a politicilor de dezvoltare regională în diferitele regiuni.
Transilvania, una dintre cele mai mari regiuni ale României şi Europei, necesită o perspectivă proprie asupra viitorului, în baza căreia împreună putem stabili direcţiile sale dezvoltare.

În conturarea acestei viziuni despre viitor, precum şi în atragerea surselor de dezvoltare, respectiv în realizarea investiţiilor infrastructurale, îi considerăm ca partenerii noştri strategici pe membrii comunităţii române şi ai altor comunităţi naţionale din Transilvania.

O posibilitate unică o reprezintă dezvoltarea infrastructurală comună a euroregiunilor transfrontaliere din zona de vest, şi a cărei consecinţă poate fi, în mod treptat, unificarea paşnică a naţiunii, fără modificarea graniţelor statale. Trebuie să exploatăm posibilităţile ce decurg din armonizarea investiţiilor strategice, contribuind astfel la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi la propăşirea pe pământul natal.

3. Economia şi turismul

În această perioadă de armonizare a politicilor economice la nivel european, România, alături de celelalte state membre, este obligată să renunţe în tot mai multe domenii la dreptul său de reglementare, puterea de decizie fiind transferată de la Bucureşti la Bruxelles. Astfel, în nenumărate cazuri, vom avea o influenţă mai mare şi o privire de ansamblu asupra deciziilor luate în Parlamentul European, decât în cazul celor luate în Parlamentul României sau de Guvernul român.    

În acest sens avem nevoie de proiecte şi programe destinate comunităţii noastre, pe care să le putem susţine cu succes în faţa Europei, şi care să poată fi incluse în procesul de luare a deciziilor în comunitatea europeană.
În vederea fundamentării reale a acestor programe, avem nevoie de date care ar putea fi furnizate de un eventual institut transilvănean de cercetare economică. Această instituţie – în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior din România, Ungaria şi alte ţări europene – ar putea contribui la elaborarea politicilor de dezvoltare, ar putea sprijini integrarea europeană mai profundă a vieţii ştiinţifice ardelene, respectiv ar putea furniza întreprinzătorilor noştri servicii de consultanţă şi de informare.

Pentru competitivitatea pe plan european a produselor noastre, nu sunt suficiente doar calitatea şi preţul atractiv, ci se impune şi crearea unui „brand” specific ardelean deosebit de important pentru cucerirea pieţei şi care, în mod indirect, ar ajuta la dezvoltarea altor ramuri economice ale regiunii noastre.  Pentru crearea acestei mărci proprii, este importantă cooperarea dintre întreprinzătorii noştri, iar datoria noastră o constituie coordonarea şi promovarea imaginii deja existente.

Turismul reprezintă unul din elementele importante ale brand-ului economic ardelean care, pe lângă faptul că este cea mai mare ramură cu potenţial de creare de noi locuri de muncă, ar putea înlocui veniturile infime provenite din activitatea agricolă  neproductivă şi ar contribui totodată la îndeplinirea obiectivelor legate de protecţia mediului.  În domeniul exploatării şi protejării resurselor naturale este necesară, de asemenea, elaborarea unei strategii cuprinzătoare, deoarece succesul acestei ramuri depinde în mare măsură de calitatea şi cantitatea serviciilor oferite.   

Motorul economiei regiunii noastre îl reprezintă întreprinderile mici şi mijlocii, factori de coeziune socială şi de creare de noi locuri de muncă. În contextul crizei economice şi financiare la nivel global, păstrarea acestui rol este o provocare deosebită. Datoria noastră este de a le furniza informaţii şi de a le oferi sprijin în faţa forurilor europene, pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă.
În cursul elaborării politicii europene comune privind circulaţia, scopul nostru principal constă în sprijinirea realizării conexiunii regiunii noastre la reţeaua de transport transeuropean, condiţia succesului dezvoltării economice. Susţinem finanţarea din fonduri europene a construcţiei de autostrăzi în Transilvania.

4. Tineret, protecţia familiei şi politică ocupaţională

Suntem convinşi că beneficiarii integrării noastre în Uniunea Europeană sunt în primul rând tinerii, care au în sfârşit posibilitatea de a-şi construi o societate în care şi indivizii aparţinând minorităţilor naţionale se simt acasă. Trebuie să aducem Europa mai aproape de tineri, iar tinerilor trebuie să le oferim şansa de a ajunge în Europa. Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă nu numai adoptarea normelor legislative ci şi o schimbare a viziunii de la generaţie la generaţie.

În ultima perioadă, statele europene pun un accent tot mai mare pe procesul de armonizare a politicilor sociale şi ocupaţionale, deoarece importanţa acestor domenii a crescut semnificativ datorită agravării crizei economice mondiale.  

În stabilirea directivelor aferente politicii ocupaţionale comunitare, pe lângă valorificarea criteriilor competitivităţii, nu pot fi neglijate nici criteriile modelului de bunăstare socială europeană.
Aşezăm în centrul atenţiei criteriile egalităţii de şanse pentru indivizii şi grupurile defavorizate, creşterea gradului de sensibilitate faţă de problemele cu care se confruntă familiile numeroase şi cele monoparentale, respectiv sprijinirea integrării sociale a tinerilor aflaţi la debutul carierei profesionale.

Considerăm că majoritatea problemelor sociale pot fi gestionate prin crearea de noi locuri de muncă, astfel acest aspect trebuie să devină prioritar. La fel de importantă este şi protejarea adecvată a straturilor sociale defavorizate.

Condiţia dezvoltării economice o constituie flexibilitatea pieţei de muncă care, pe lângă interesele angajaţilor, pune accent şi pe interesele angajatorilor. Considerăm inacceptabilă orice formă de discriminare, – sexuală, rasială, pe criterii de vârstă sau etnică – pe piaţa forţei de muncă.

5. Învăţământul şi cultura

Uniunea Europeană intervine rar în politica educaţională a statelor membre, totuşi  - datorită statutului nostru minoritar – în acest domeniu activitatea noastră în Parlamentul European poate fi semnificativă şi eficientă.
Trebuie să atragem atenţia Europei asupra problemelor şi necesităţilor noastre din domeniul învăţământului, a căror soluţionare este posibilă doar prin elaborarea unui sistem educaţional în limba maternă care să asigure instruirea în toate domeniile, formele şi la toate nivelele, şi prin garantarea dreptului la autonomie educaţională a comunităţii noastre.

Convingerea noastră fermă este că, la toate nivelele educaţionale este necesară înfiinţarea unor instituţii de învăţământ cu predare în limba maternă, finanţate de stat, îndeosebi a unei universităţi de stat maghiare la Cluj. 

De asemenea, predarea în şcoli a limbii române conform unui plan de învăţământ specific şi în baza unor manuale corespunzătoare este foarte importantă. În acelaşi timp, este necesară şi introducerea studierii în limba maternă a materiilor precum istoria şi geografia României.

Avem convingerea că ataşementul nostru faţă Europa se datorează îndeosebi identităţii noastre şi performanţei noastre culturale, de aceea, putem contribui la îmbogăţirea Europei mai ales cu ajutorul culturii noastre. Din acest motiv, sprijinim promovarea patrimoniului nostru cultural şi a creaţiilor de artă contemporană, precum şi schimbul european al valorilor culturale.

6. Dezvoltarea rurală şi economia agrară

Politica agrară comună reprezintă, începând cu data înfiinţării Comunităţii Economice Europene, una din cele mai importante politici comunitare din existenţa Europei unite. Adoptarea reglementărilor legate de agricultură, dezvoltare rurală şi piscicultură se află şî în acest moment, exclusiv în atribuţia instituţiilor de Bruxelles.
Tocmai din acest motiv este foarte important ca şi agricultorii din Transilvania să fie bine informaţi în legătură cu noul sistem de criterii, cu regulile competiţionale ale pieţei agricole, deoarece numai în acest fel ne putem aştepta ca aceştia să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu scopurile politicii agrare comune.
Înfiinţarea în număr mare a organizaţiilor/cooperaţiilor de producţie şi de valorificare a produselor agricole ar reprezenta un ajutor semnificativ pentru agricultorii noştri, acordăm şi în continuare sprijinul nostru pentru realizarea acestora.

În condiţiile actuale, producţia agricolă modernă este factor indispensabil al dezvoltării rurale. Prin dezvoltarea infrastructurii rurale se creează noi locuri de muncă, fapt care poate stopa destrămarea comunităţilor rurale, diminuarea numărului populaţiei din zona rurală.

Modul de viaţă în zona rurală poate redeveni atractiv prin creşterea nivelului de trai, prin dezvoltarea serviciilor care până în prezent erau caracteristice doar zonelor urbane, iar reintegrarea în circuitul economic a regiunilor care, până nu demult, erau izolate poate fi posibilă.

7. Protecţia mediului

Pe parcursul ultimilor ani, politica de protecţie a mediului beneficiază de un interes deosebit atât în cadrul politicilor de specialitate ale Uniunii Europene cât şi în cele ale statelor membre.
Este prioritară crearea şi formarea unei culturi în vederea protecţiei mediului înconjurător, în vederea includerii criteriilor ecologice în toate politicile de specialitate ale comunităţii şi regiunii noastre.
Salutăm ideea că creatorii normelor de protecţie a mediului caută în mod intenziv posibilităţile de cooperare cu întreprinzătorii şi cu consumatorii, practică pe care dorim să o promovăm şi noi în perioada următoare.
Totodată, dorim să îmbunătăţim posibilităţile de acces la informaţiile referitoare la mediul înconjurător, pentru ca, comportamentul ecologist să devină o atitudine firească în rândul tinerei generaţii.

8. Reprezentarea valorilor culturale şi a moştenirii spirituale europene

Europa va continua să rămână una din marile puteri culturale şi spirituale determinante asupra viitorului omenirii, dacă nu-şi va uita valorile tradiţionale, moştenirea creştină. Din acest motiv, în cadrul funcţionării structurilor sale interne şi în relaţiile sale cu partenerii, Europa trebuie să pună accent pe respectarea principiilor şi a valorilor care garantează forţa şi prestigiul său: pluralismul, toleranţa, respectarea demnităţii umane, statul de drept, solidaritatea socială, siguranţa socială, respectarea familiei şi a tradiţiilor naţionale, dezvoltarea socio-economică. Trebuie să luăm atitudine în faţa devalorizării principiilor şi a influenţei exagerate ale pieţei de consum.

Străduinţa noastră continuă constă în impunerea respectării acestor valori în documentele oficiale ale Uniunii Europene, iar spiritul acestora să se valorifice/regăsească în practica şi în deciziile Parlamentului European.

9. Confruntarea cu consecinţele comunismului

Lista de candidaţi
 la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2009